July 2014Industria confecţiilor îşi revine cu greu din criză

Industria moldovenească de textile se află de ani buni la limita supravieţuirii, sistemul de lohn fiind colacul de salvarea care le mai permite întreprinderilor din branşă să se menţină pe linia de plutire. În ultimul timp autorităţile, cu suportul partenerilor de dezvoltare, încearcă să le dea o mână de ajutor pentru activizarea consumului pe piaţa autohtonă. Le reuşeşte? Şi cum se reflectă acest lucru în rapoartele financiare ale celor mai importanţi jucători de pe piaţa confecţiilor.

Natalia CIUVAGA

Potrivit ultimelor date statistice, la finele lui 2012, activau circa 91 de întreprinderi ce se ocupau de fabricarea produselor textile, numărul lor fiind în continuă creştere. Cu toate acestea, potrivit unui studiu al Asociaţiei Patronale din Industria Uşoară, doar 20% din producţia acestora ajunge pe piaţa locală, restul fiind exportată în regim de lohn. Astfel, fabricile care activează în atare condiţii obţin în final o valoare adăugată destul de scăzută.

Cum a depăşit criza financiară cel mai mare producător de îmbrăcăminte din ţară?

Deşi criza din 2008 a trimis în recesiune pentru o perioadă de trei ani pe cel mai mare producător de articole vestimentare din ţară, fabrica de confecţii Ionel, aceasta încearcă de atunci să îşi redreseze situaţia. Aşa se face că în 2011, fabrica trece pe profit, în anul următor acesta scade de trei ori pentru ca anul trecut întreprinderea să-l încheie cu un beneficiu de 4,77 milioane de lei, dublu faţă de cel raportat în 2012.

Profiturile mărite au fost generate în principal de vânzările în creştere, care se apropie de nivelul de până la criză. Astfel, compania a raportat pentru anul precedent o cifră de afaceri de circa 68,4 milioane de lei, cu aproximativ 8,7 la sută mai mare decât cu un an mai devreme.  Potrivit directorului general al întreprinderii, Tamara Luchian, rezultatele pozitive ale fabricii se datorează în principal reducerii cheltuielilor din contul măsurilor de eficienţă energetică implementate.

Recent, acţionarii fabricii au renunţat să primească dividende, în schimb au decis ca 94% din profitul obţinut anul trecut să fie direcţionat pentru dezvoltarea producţiei fabricii. Totodată, aceştia au hotărât să majoreze capitalul social cu peste 9,64 milioane de lei din contul majorării valorii nominale a unei acţiuni. După majorare, fabrica Ionel va dispune de un capital social de 28,9 mil. de lei, dintre care 77,64% din acţiuni va reveni societăţii cu răspundere limitată Ocalibrex.

După cinci ani de recesiune, Tricon încheie cu profit

După ce cinci ani consecutiv, alt mare producător de articole vestimentare din sudul ţării, Fabrica de tricotaje  şi confecţii Tricon din Cahul, a raportat numai pierderi, anul trecut a reuşit să obţină profit. Raportul financiar spune că în 2013 compania de textile a câştigat puţin peste un milion de lei.

Ca şi în cazul fabricii Ionel, lucrurile pe plan financiar au degradat în 2007, atunci când profitul a scăzut de şapte ori, cifrându-se la doar 847 mii lei. Situația s-a agravat în 2008 când pierderea reprezenta deja 6,44 mil. lei. Pierderile au continuat și în următorii ani, înregistrând însă cifre mai mici.  Suma cumulată a pierderilor suportate în cei cinci ani constituie 15,83 mil.lei.

Dacă ne uităm peste vânzările raportate de întreprinderea din Cahul, vedem că în ultimii ani aceasta a variat în jurul cifrei de 30 milioane de lei. În 2013, cifra de afaceri a companiei a scăzut uşor, cu jumătate de milion de lei, până la 29,4 milioane de lei. 

Cu toate acestea, întreprinderea  specializată în special în confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte pentru femei, își continuă activitatea în regim normal, iar în ultimii ani și-au extins rețeaua de magazine din capitală, din Bălți și din Cahul.  Tricon este controlată în proporţie de 63 la sută de o firmă din Austria, Polaris Handelsfessellschaft, Austria Vinena, iar un pachet de 19,56% revine ucraineanului Ganenko Oleg din Kiev.

Situaţie incertă la Codreanca, Dana şi Bălţeanca

Dacă afacerile întreprinderilor de mai sus par să se remedieze, atunci lucrurile par să stagneze pentru fabrica de confecţii Codreanca din oraşul Călăraşi. Cu vânzări tot mai mici de la an la an, profiturile companiei rămân constante. Mai exact, în 2013, fabrica a obţinut un profit de circa 712 mii lei, cu doar 150 de mii de lei mai mult decât în anul precedent.

De fapt, din ultimii şapte ani, doar în 2011  Codreanca a raportat un profit mai mare de un milion de lei. Vânzările companiei au totalizat anul trecut 14,28 milioane de lei.  Spre comparaţie, până în 2010, întreprinderea din Călăraşi avea vânzări de peste 19 mil. de lei.

Situaţia rămâne precară şi în cazul unui alt producător de textile din  ţară, societatea Bălţeanca. Cu toate că întreprinderea din Bălţi raportează vânzări în creştere, profiturile companiei, cel puţin cele declarate, rămân modice. Aceasta a obţinut din vânzările efectuate aproape 37,5 milioane de lei, dar a încheiat anul 2013 cu un profit de şase ori mai mic decât cu un mai devreme, de numai 102 mii de lei.

Şi mai rău stă fabrica de confecţii Dana, specializată în special cu producerea hainelor pentru copii. Vânzările companiei nu depăşesc un milion de lei, iar profiturile totalizează câteva zeci de mii lei. De exemplu, anul trecut, întreprinderea din Soroca a avut un profit de numai 11,2 mii lei şi vânzări de 578 mii lei.

Nici societatea pe acţiuni Galanta din Orhei, controlată de fondul de investiţii Interpares Prim în proporţie de 72,61%, nu o duce mai bine. Aceasta se află de mai bine de şase numai pe minus, pierderile cumulate ridicându-se la 3,64 milioane de lei.

Se mizează pe competitivitate şi pe consumul intern

Pentru a scoate din anonimat industria uşoară şi desigur companiile moldoveneşti de confecţii care activează în regim de lohn şi pentru a creşte vizibilitatea şi ponderea produselor companiilor locale din industria uşoară, acum câţiva ani a fost lansat programul USAID CEED, de susţinere a acestor companii pe calea competitivităţii şi cuceririi consumatorului local.

Sursa: eco.md